Pe scurt: un blockchain este o evidență comună a tranzacțiilor, ținută în același timp de multe calculatoare. Tranzacțiile noi sunt grupate în blocuri, iar fiecare bloc conține o amprentă (hash) a celui anterior, ceea ce le leagă într-un lanț. Modificarea unei înregistrări vechi ar rupe toate legăturile următoare, așa că rețeaua ar respinge-o. Cine adaugă următorul bloc se decide prin minerit (proof of work) sau staking (proof of stake).
Comparația cu caietul
Imaginează-ți un grup de prieteni care împart cheltuielile. În loc să lase caietul la o singură persoană, fiecare are o copie identică. Când cineva plătește, anunță, toți verifică dacă are într-adevăr banii și toți scriu același rând în caietul lor. Dacă cineva și-ar rescrie pe ascuns caietul, nu s-ar mai potrivi cu ceilalți, iar grupul l-ar ignora.
Un blockchain face același lucru cu calculatoare și matematică. “Caietul” este registrul, “prietenii” sunt nodurile, iar regulile prin care se pun de acord asupra paginii următoare se numesc consens.
Elementele de bază
Tranzacțiile
O tranzacție este un mesaj semnat de tipul “trimite 0,01 BTC de la adresa A la adresa B”. Este semnată cu cheia privată a expeditorului, ceea ce dovedește proprietatea fără a dezvălui cheia. Mai multe despre chei în ghidul nostru despre portofelele crypto.
Blocurile
Un bloc este un pachet de tranzacții plus un antet. Antetul conține o marcă temporală, un rezumat al tuturor tranzacțiilor din bloc (Merkle root) și hash-ul blocului anterior. La Bitcoin apare un bloc nou cam la fiecare 10 minute. La Ethereum, la fiecare 12 secunde.
Hash-urile
O funcție hash transformă orice date într-o amprentă scurtă, de lungime fixă. Bitcoin folosește SHA-256. Schimbă un singur caracter la intrare și rezultatul se schimbă complet, iar din hash practic nu se pot reconstitui datele. Pentru că fiecare bloc stochează hash-ul celui anterior, modificarea unei tranzacții vechi ar schimba hash-ul acelui bloc, ar rupe legătura din blocul următor și tot așa până la capătul lanțului.
Nodurile
Nodurile sunt calculatoare care rulează software-ul blockchain-ului. Fiecare nod complet păstrează o copie a registrului și verifică singur fiecare tranzacție și fiecare bloc după reguli. Oricine poate rula un nod, de aceea blockchainurile publice sunt greu de cenzurat sau de controlat.
Ce se întâmplă când trimiți crypto
- Portofelul tău creează și semnează tranzacția.
- Aceasta este transmisă nodurilor apropiate, care o verifică și o dau mai departe. Tranzacțiile valide așteaptă într-o coadă numită mempool.
- Un miner sau validator alege tranzacții din coadă, de obicei pe cele cu comision mai mare, și construiește un bloc.
- Blocul este distribuit în rețea. Nodurile îl verifică și îl adaugă în copia lor a lanțului.
- Tranzacția ta are acum o confirmare. Fiecare bloc următor mai adaugă una. Exchange-urile își stabilesc singure câte confirmări cer înainte să crediteze o depunere.
Consensul: cine adaugă următorul bloc?
Într-o rețea fără șef trebuie să existe un mod corect de a decide cine scrie pagina următoare și un cost pentru trișat. Cele mai răspândite două metode sunt proof of work și proof of stake.
Mineritul (proof of work)
În proof of work, folosit de Bitcoin, minerii concurează pentru a găsi un număr care, combinat cu datele blocului, dă un hash sub o valoare țintă. Singura metodă este încercarea, de miliarde de ori pe secundă, pe aparate numite ASIC. Cine găsește primul numărul publică blocul și primește recompensa de bloc și comisioanele.
- Ajustarea dificultății. Bitcoin ajustează dificultatea la fiecare 2.016 blocuri (circa două săptămâni), astfel încât blocurile să apară cam la 10 minute, indiferent câți mineri intră sau ies.
- De ce este sigur. Cine ar vrea să rescrie istoria ar trebui să refacă munca pentru blocul modificat și pentru toate cele următoare, mai repede decât restul rețelei. Pentru asta i-ar trebui peste jumătate din toată puterea de minerit, așa-numitul atac de 51%, care la Bitcoin ar costa sume uriașe în hardware și electricitate.
- Prețul plătit. Proof of work consumă multă electricitate. Susținătorii spun că tocmai această energie face atacul asupra registrului scump. Criticii subliniază impactul asupra mediului.
Staking (proof of stake)
În proof of stake, folosit din 2022 de Ethereum și de multe blockchainuri mai noi, nu există aparate de minerit. Validatorii blochează monede drept garanție. Protocolul alege aleatoriu un validator care propune următorul bloc, iar ceilalți validatori votează (atestă) că este valid.
- Recompense. Validatorii primesc monede noi și o parte din comisioane pentru munca cinstită.
- Slashing. Validatorii care trișează, de exemplu semnează două blocuri contradictorii, pierd o parte din garanție și sunt eliminați.
- Finalitate. Ethereum marchează blocurile ca “finalizate” după circa 13 minute. Anularea lor ar necesita distrugerea unei cantități uriașe de ETH blocat.
- Energie. Proof of stake consumă doar o fracțiune din electricitatea folosită de proof of work.
Ca utilizator obișnuit poți face de regulă staking printr-un exchange sau un serviciu de staking, fără propriul validator. Recompensele nu sunt garantate, monedele pot rămâne blocate o perioadă și îți asumi riscul furnizorului. În UE, staking-ul oferit de o firmă face parte din serviciile ei crypto, așa că verifică dacă platforma este autorizată.
Proof of work vs proof of stake
| Proof of work (minerit) | Proof of stake (staking) | |
|---|---|---|
| Cine adaugă blocuri | Minerii, cu putere de calcul | Validatorii, cu monede blocate |
| Costul unui atac | Hardware și electricitate | Cumpărarea și riscarea unei mari părți din monede |
| Consum de energie | Ridicat | Scăzut |
| Pedeapsa pentru trișat | Electricitate irosită, recompensă pierdută | Slashing din garanție |
| Exemple | Bitcoin, Litecoin, Dogecoin | Ethereum, Solana, Cardano |
Blockchainuri publice și private
Blockchainurile publice precum Bitcoin și Ethereum permit oricui să citească registrul, să trimită tranzacții și să ruleze un nod. Blockchainurile private sau permissioned sunt operate de un grup cunoscut de companii, de exemplu pentru finanțarea comerțului. Pot fi mai rapide, dar se bazează pe încrederea în operatori, ceea ce elimină mare parte din ce face diferite criptomonedele publice.
Ce nu face blockchain
- Nu face datele adevărate. Dacă se introduce o informație greșită, lanțul o înregistrează fidel.
- Nu face din fiecare monedă o investiție bună. Faptul că tehnologia funcționează nu înseamnă că prețul tokenului va crește.
- Nu te protejează de țepe sau de pierderea cheilor. Majoritatea pierderilor au loc în afara lanțului, vezi cum eviți țepele crypto.
- Tranzacțiile sunt definitive. Nu există un serviciu clienți care să îți returneze plata.
Pașii următori
Dacă vrei să încerci în practică, începe cu o sumă mică. Compară platformele în comparația noastră de exchange-uri (în clasamentul nostru general BingX este #1 și OKX este #2), află cum funcționează stablecoin-urile și descarcă ghidul nostru gratuit pentru începători despre alegerea unui exchange sigur în UE.
Întrebări frecvente
Cum funcționează blockchain, pe scurt?
Multe calculatoare păstrează aceeași listă de tranzacții. Tranzacțiile noi se adaugă în blocuri, fiecare bloc este legat de cel anterior printr-un hash, iar rețeaua se pune de acord asupra blocurilor noi prin minerit sau staking. Modificarea datelor vechi ar rupe legăturile, de aceea este respinsă.
Ce este un bloc într-un blockchain?
Un bloc este un pachet de tranzacții cu un antet care conține o marcă temporală și hash-ul blocului anterior. Legarea acestor hash-uri formează lanțul.
Care este diferența dintre minerit și staking?
Mineritul folosește putere de calcul pentru a concura pentru dreptul de a adăuga un bloc (proof of work). Staking-ul folosește monede blocate drept garanție, iar validatorii sunt aleși să adauge blocuri (proof of stake). Ambele îi recompensează pe participanții cinstiți.
Poate fi spart un blockchain?
Blockchainurile publice mari sunt foarte greu de modificat, pentru că atacatorul ar avea nevoie de majoritatea puterii de minerit sau a monedelor blocate. Atacurile vizează de obicei exchange-urile, aplicațiile, smart contracts sau utilizatorii, nu lanțul în sine.
Este staking-ul crypto sigur?
Staking-ul are riscuri: scăderea prețului, perioade de blocare, slashing și riscul platformei prin care faci staking. Recompensele nu sunt garantate.
Cine controlează un blockchain?
La blockchainurile publice, nimeni singur. Regulile sunt impuse de software-ul rulat de mii de noduri independente, iar schimbările necesită un acord larg.
Nu reprezintă sfat financiar. Acest articol are doar scop educativ. Prețurile crypto sunt volatile și poți pierde toți banii investiți. Verifică regulile din țara ta înainte să cumperi.